joi, 21 ianuarie 2010

De ce....

De ce tot timpul cand simti ca toata lumea este a ta, cand te simti implinita pe toate planurile ,trebuie sa intervina ceva, care sa te arunce la pamant?De ce nu iti este acordata o sansa atunci cand vrei sa cunosti pe cineva? De ce ne mintim unii pe altii, ca sa parem ceva ce nu suntem defapt?De ce iti este inchisa o usa atunci cand tu vrei sa o deschizi pe cealalta?De ce atunci cand esti indragostita, esti dezamagita? De ce nu facem fapte bune, in locul celor rele? De ce atunci cand dai o sansa, regreti ca ai facut-o? De ce ceilalti profita de tine, cand defapt tu doar ai vrut sa fi draguta? De ce suntem inselate, atunci cand vrem sa le facem o surpriza jumatatii noastre? De ce altii profita si rad de oamenii neajutorati, in loc sa le fie aproape? De ce nu-i aratam Lui, ca este tot ce conteaza mai mult in viata noastra? De ce exista mereu un semn de intrebare, chiar daca totul merge perfect? De ce exista de ce?Cu totii ne-am pus astfel de intrebari, la care doar singuri stim raspunsul...

Femeia...

Toate femeile la un moment dat clacheaza, simt ca nu mai pot continua nimic, se simt vinovate pentru absolut orice amanunt, dar totusi reusesc sa isi ceara scuze la momentul potrivit. Mare lucru e sa recunosti ca ai gresit si mai ales sa-ti ceri scuzele respective.Din cauza cui facem noi lucrurile respective? Din cauza barbatilor. Ei, tot timpul nu se vor multumi cu relatia pe care o au, vor mai mult, nu conteaza ce anume, dar ei, intotdeauna vor cere mai mult. De ce pun intotdeauna barbatii pe primul loc, intr-o relatie, sexul? Ei bine, numai ei vor stii sa raspunda la aceasta intrebare. Femeia este considerata ca o prada atunci cand este neajutorata,plina de suparari, fara protectie. Dar, barbatul cand este prada?Oricand, deoarece am ajuns la concluzia ca noi ii alegem pe ei si nu ei pe noi.Sa nu generalizam acum, pentru ca se poate intampla si invers dar esentialul l-am spus mai devreme.Nici nu va imaginati cate eforturi face o femeie sa fie intotdeauna frumoasa, cu zambetul pe buze, plina de viata, sa se intretina din punct de vedere fizic si multe altele.Toate astea pentru ce?Pentru un anume El, care va aparea in viata ei si va incerca sa o respecte, sa o iubeasca si sa ii demonstreze ca o apreciaza pentru ceea ce este,adica:FEMEIE.

A inceput numaratoarea inversa...

Doar 10 zile mai sunt pana ce voi simti pe propria piele cum e sa ai 21 de ani. O varsta de care vreau sa profit la maxim, pentru ca nu voi mai avea sansa ca ea sa se repete:). Timpul trece foarte repede si mie imi este frica de fiecare data cand 1 februarie isi face aparitia in fiecare an.De ce? Pentru ca mi-e frica de responsabilitatile pe care le voi avea...Un prieten foarte apropiat de sufletul meu mi-a zis ca de fiecare data cand 1 februarie isi face aparitia, descopar cat de multe persoane imi sunt aproape,cat de multi prieteni sunt in jurul meu, zambetele celorlalti care imi dau si mai multa incredrede in mine, toata lumea care imi este aproape de fiecare data. Se pare ca, pe 1 februarie, am hotarat sa vin pe lume. Bineinteles ca imi cunosc povestea, am fost o fetita dorita de parintii mei, un bebelus care si-a cucerit familia cu primul zambet, care cu siguranta a fost "un multumesc" pentru cea care m-a adus pe lume si mi-a dat viata. 10 zile mi-au mai ramas cu statutul de 20 de ani si trebuie sa profit de fiecare zi in parte:)). Asa ca:" Don't worry, be happy!"

luni, 18 ianuarie 2010

Tic-tac...











E dimineata... dupa ce soneria ceasului de pe noptiera striga cu urlete si trambite:TREZESTE-TE! primindu-si deasemenea in fiecare dimineata o injuratura, eventual o "atingere" mai delicata sa-i spunem, reusim sa ne ridicam din pat, mergand spre baie sa ne improspatam fetisoara cu un pumn de apa rece si in acelasi timp uitandu-ne in oglinda, admirandu-ne ochisorii somnorosi si parul cu cateva suvite rebele, putem spune ca pentru noi a inceput ziua.

O cafea sau un ceai ne poate trezi si poate fi binevenit/a oricand, numai sa fie:)). Cautand un post de radio sau eventual citindu-ne email-urile sau ziarul, ne gandim la planurile si la lucrurile pe care trebuie sa le rezolvam in ziua respectiva. Sorbind din ceasca de cafea/ceai, privirea fuge catre geam, pentru a vedea ce se petrece cu timpul:e cald?, e rece?, inca mai ninge:)?, ploua?. Pentru orice eventualitate, e bine sa stim ce vreme va fi ca sa nu avem surprize de genul:"ploua?ups mi-am uitat umbrela" sau "vaii ce frig este trebuia sa-mi iau cizmulitele, nu papucii de casa:))". Lucruri pe care cu totii le-am simtit pe pielea noastra mai devreme sau mai tarziu...de ce sa nu recunoastem. Dam putin mai tare muzica care ne face dimineata mai vesela si pasim spre camera, pentru a ne hotari cu ce sa ne imbracam. Bineinteles ca si imbracamintea are un rol, depinde cum te simti in dimineata respectiva, ce culori preferi in acea zi, ce vrei sa lasi de interpretat cu hainele de pe tine...sau daca vrei sa scapi mai repede, tragi ceva din dulap, numai haine sa fie:)...si te faci ca iti este lene sa-ti mai aranjezi parul, eventual sa-ti faci un mic machiaj, iesind mult mai ieftin si credeti-ma, esti mai eficienta economisand timp. Trecand si peste etapa aceasta, iesim pe usa cu ganduri mari, voiosi si increzatori. In fiecare dimineata cand usa casei noastre se deschide, fara sa ne dam seama, pentru noi, incepe un nou episod din serialul vietii noastre. Eu zic sa facem din diminetile noastre un film demn de celebrul Oscar!
Zile si dimineti frumoase va doresc!

duminică, 10 ianuarie 2010

girls night out...


E vineri seara...dupa ce am trecut de primul colocviu din viata mea de studenta cu brio:), vroiam sa nu trec cu vederea acest lucru ci sa petrec cu fetele si sa ne reamintim de viata de noapte intr-un club de fite.Inainte de toate, stabilesc cu alti amici de la universitate:Lacra, Alex si Vlad sa mergem la un concert extraordinar de la filarmonica.Superb concert a fost si intr-adevar atunci cand te afli in acea sala cu o arhitectura deosebita si cu instrumentisti de toate felurile care emana zambete largi si priviri foarte calde celorlalti din jur, te detasezi de toate problemele si uiti absolut de toate gandurile negre si esti doar acolo, incepi sa simti doar muzica care te relaxeaza intr-un mod extraordinar. Ajunsa acasa, dupa o plimbare cu tramvaiul, fetele imi spun:"mai ai la dispozitie o ora si jumatate sa te pregatesti pentru seara noastra".Nici nu stiam ce sa fac prima data, dar stiam ca in sfarsit vom avea parte de o seara numai si numai a noastra.Tot in acea seara am cunoscut o fata deosebita, finuta si foarte calma.Ea este Cristina,prietena Adei.Dupa ce am inceput sa ascultam muzica si sa ne facem de cap cu hainele din dulap pentru ca asa suntem, nehotarate cu ce anume sa punem pe noi pt a atrage cat mai multe priviri...dupa multe modificari, ba de vestimentatie, ba de coafura sau de machiaj, ne-am hotarat, asa ca, sa incepem:Cristina:sexy, privire increzatoare si foarte patrunzatoare, parul foarte natural, machiaj seducator, cu atitudine.Ada:stilul vintage specific personalitatii ei, manusi lungi a la Audrey Hepburn, seducatoare si in acelasi timp plina de pasiune, evident atitudinea specifica, espre mine pot sa zic ca niciodata nu am sa mai port intr-un club tocuri de 10cm, dar totusi te fac sa te simti asa de sigura pe tine si plina de superioritate:).Am pus in aplicare si sfaturile Andrei primite in acea seara.Nu le pot zice:).In sfarsit iesim din casa hotarate sa ajungem unde ne-am propus:"let's go girls...this is our night...so...let's go to the party".Asa ca, ajunse acolo am inceput sa petrecem, sa atragem priviri, sa flirtam cu privirile, ochii fiind atintiti tot timpul altundeva decat trebuia:).O seara placuta cu cateva amintiri:))).Acasa cand am ajuns, am inceput sa povestesc cu Ada si sa ne reamintim de cele intamplate in club. Bineinteles a doua zi, sambata am lenevit toata ziua si ne-am decis ca aceasta zi sa o declaram "ziua leneselor" in care sa nu facem nimic pur si simplu sa stam in fata televizorului si sa urmarim toate emisiunile de divertisment, eventual un documentar pe Discovery.Dupa ce vom termina cu sesiunile pe care le avem fiecare in parte, cu siguranta vor urma alte seri numai ale noastre,ale fetelor...

marți, 5 ianuarie 2010

Prima sesiune pe anul 2010....


Inca de cand am inceput cursurile la universitate,abia veniti din vacanta cu foarte multe planuri in acest an,pe care dorim sa le indeplinim cu succes si care totodata ne determina,dragii nostri profesori au inceput sa ne bombardeze cu cele mai placute vesti pe care le poate avea un student:"sa fixam data examenului...","sa incercati sa va pregatiti intens pt fiecare materie in parte...","sa nu ne dezamagiti...","noi,preferam sa nu aveti nici o restanta..." si altele.Dar oare pe noi,studentii din ziua de astazi, ne intelege cineva...?facem parte dintr-o generatie care nu se lasa calcata in picioare,personalitati foarte puternice si mai ales dornici de a ne impune punctul de vedere.Deja,pe tablita mea in care imi scriu tot ce vreau sa fac pe viitor pentru a ma determina:)) sunt foarte multe date ale examenelor si cand le privesc intru in depresie...asta este,trebuie sa trec si peste pasul asta din viata mea. 1 februarie,data cand eu voi implini 21 de anisori anunta ca la ora 10:00,in amfiteatru ma asteapta examenul de anatomie...se pare ca va fi o zi oare care pentru mine...viata de student implica si sacrificii si credeti-ma pentru mine asta este un sacrificiu.Cel mai bine imi para ca atunci cand voi ajunge acasa,Ada,cu care de ceva timp am legat o frumoasa prietenie si de la care am foarte multe de invatat o sa imi inveseleasca ziua asa cum face ea in fiecare zi...pentru asta Jos palaria Ada!Asa ca,luna ianuarie si februarie ne vor da batai de cap,note bune...sau foarte bune...oricum sa trecem si peste asta.Mult succes in sesiune la toti studentii!